Aseară, în emisiunea Prime Time Business de pe Money Channel, a fost invitat prim-vicepreşedintele ANAT, Alin Burcea, într-o dezbatere despre dezvoltarea turismului românesc ca prioritate natională. Titlul mi s-a părut foarte bun, cel putin pentru faptul că, la nivel aspiraţional, întreaga industrie de turism şi toţi acei care lucrează în acest sector speră să vadă şi în România, implementându-se măsuri ca cele din Grecia sau Bulgaria, doi dintre principalii competitori ai ţării noastre.
Burcea a arătat că aplicarea unui TVA redus şi uniform în turism, tema pentru care conducerea ANAT pledează de foarte mult timp şi cu argumente solide, coroborat cu o politică severă de colectare a taxelor şi reducere a evaziunii fiscale, va avea ca efecte sigure, pe de o parte creşterea consumului, pe de alta, creşterea incasărilor la buget. Aceasta temă a fost îndelung dezbatută și în cadrul unei conferințe de fiscalitate pe care ANAT a inițiat-o și organizat-o impreuna cu Deloitte în urmă cu câteva luni (vezi foto).
Cei care au urmărit emisiunea de pe 19 decembrie, tot de la Money Channel îşi amintesc că în platou erau atunci reprezentaţii semnificativi ai industriei turismului, patronate, dar şi reprezentaţii autorităţii de resort. Cu toţii au fost de acord atunci ca politicile publice vizând sectorul de turism ar trebui să fie preocuparea întregului cabinet, aspect reiterat şi în dezbaterea de aseară. Şi atunci ce lipseşte, ne întrebăm? Poate voinţa politică, care la acest moment trebuia exprimată nu doar prin gura unui singur ministru (al nostru, desigur, care a înţeles necesitatea adoptării de urgenţă a unor măsuri stimulative fiscale), ci a întregului aparat politic responsabil de o bună şi eficientă guvernare.
Alin Burcea a reluat una dintre temele sale favorite, referitoare la acordarea primei de incoming pentru cei care fac export de servicii – incoming (aducerea de turişti străini în România) şi a argumentat cum este posibil ca printr-un efort financiar extrem de mic să începem să obţinem rezultate. În acest moment, numărul agenţiilor care efectuează acest tip de servicii nu este mai mare de douăzeci.
A fost atinsă problema gradului mic de ocupare din staţiunile montane, cauzat de lipsa zăpezii, Alin Burcea arătând că este nevoie să existe alternative capabile să anime staţiunile. Acesta vede posibil un plan naţional sub comanda ministrului de resort care să conţină evenimente de natură a atrage şi reţine turiştii români în ţara lor, sporind, în felul acesta, consumul intern.
S-a discutat şi despre cât este de viabilă ideea de acordare a titlului de ambasador al turismului unor personalităţi precum Nadia Comăneci, Maia Morgenstern, Dan Puric, Helmuth Duckadam, Octavian Bellu, Mariana Bitang, Ovidiu Lipan Ţăndărică,Dumitru Prunariu, Dinu Săraru etc. Cu toţii vor primi paşapoarte diplomatice, în cadrul unei gale organizate la hotelul Hilton, pe data de 30 ianuarie fiecare având misiunea de a promova turismul românesc la evenimentele din ţară şi străinătate la care vor participa şi vor merge şi la târgurile de turism din afara ţării.
Prim-vicepreședintele ANAT a opinat că ideea în sine este lăudabilă şi demnă de respect, dar că industria îşi doreşte un plan mai bine pus la punct de promovare a României pe pieţele internaţionale, observând, pe bună dreptate că, „orice român care se comportă civilizat este un ambasador al ţării sale”. El a adăugat că, în următorii doi ani, autoritatea de resort – ANT – are de cheltuit 55 de milioane de euro pentru acţiuni de marketing, comunicare şi promovare a României pe pieţele ţintă. În opinia sa, cheltuirea acestui buget, în treacăt fie spus destul de satisfăcător, nu poate produce efectele scontate dacă se va desfăşura în sincope şi comunicarea brandului de ţară nu va face parte dintr-o strategie de promovare pe termen lung.
