Concurenţa exercită o presiune constantă asupra operatorilor economici pentru a pune la dispoziţia consumatorilor o ofertă cât mai variată, la cele mai bune preţuri. Concurenţa face parte din regulile de joc ale unei pieţe libere şi este în interesul consumatorilor, beneficiarii finali.
Uneori, operatorii economici încearcă să denatureze concurenţa. Pentru a garanta buna funcţionare a pieţelor, autorităţile competente supraveghează:
1. Acordurile dintre operatori, care limitează concurenţa (cartelurile sau alte tipuri de acorduri) şi prin care părţile îşi stabilesc propriile reguli şi evită regulile unei pieţe liberalizate
Înţelegerile între operatori economici concurenti care au drept scop fixarea preţurilor sau împărţirea pieţei, astfel încât fiecare să-şi asigure o poziţie de monopol, pot denatura regulile concurenţei. Acordurile anticoncurenţiale pot fi publice sau secrete (ex. cartelurile), încheiate în scris sau pot fi mai puţin formale (ca „acorduri între operatori” sau ca decizii ori regulamente ale asociaţiilor profesionale).
Companiile care fac parte din carteluri nu sunt expuse presiunii concurenţiale care obligă operatorii economici să lanseze noi produse şi să propună consumatorilor o ofertă de mai bună calitate şi la preţuri competitive. Ca urmare, consumatorii vor plăti mai mult pentru o calitate inferioară.
Cartelurile nu sunt compatibile cu legislaţia UE în domeniul concurenţei, cu alte cuvinte sunt ilegale. Autoritățile competente aplică amenzi foarte mari companiilor care încheie astfel de înţelegeri. Prin „politica de clemenţă” sunt încurajate companiile implicate în carteluri să aducă dovezi, dar numai companiile care oferă primele informaţii nu sunt amendate.
Legislaţia UE consideră ilegale acordurile prin care companiile:
- fixează preţuri
- limitează producţia
- îşi alocă pieţe sau clienţi
- stabilesc preţurile de revânzare (dintre producător şi distributori).
Un acord este considerat legal dacă
- are mai multe efecte pozitive decât negative
- nu este încheiat între mai mulţi operatori economici concurenţi
- părţile implicate deţin o cotă mică de piaţă
- această înţelegere este necesară pentru a îmbunătăţi produsele sau serviciile, pentru a crea noi produse sau pentru a găsi modalităţi noi, mai bune, de a pune produsele respective la dispoziţia consumatorilor.
2. Cazurile de abuz de poziţie dominantă, în care operatorul dominant încearcă să-şi excludă concurenţii de pe piaţă
O companie care deţine o cotă importantă dintr-o anumită piaţă poate îngrădi concurenţa pe acea piaţă. O poziţie dominantă este considerată comportament anticoncurenţial atunci când compania se foloseşte de poziţia sa în mod abuziv pentru a elimina concurenţa.
Aceste practici abuzive pot consta în special în:
- impunerea unor preţuri nejustificat de mari
- câştigarea de noi clienţi prin practicarea unor preţuri menţinute artificial la un nivel scăzut, în dezavantajul firmelor concurente de dimensiuni mai mici
- împiedicarea accesului pe piaţă a firmelor concurente, obligând consumatorii să cumpere un produs asociat, în mod artificial, cu un alt produs mai popular şi mai cerut
- refuzul de a trata cu anumiţi clienţi sau practicarea unor reduceri speciale pentru clienţii care au drept furnizor unic sau principal compania aflată în poziţie dominantă
- condiţionarea vânzării unui anumit produs de vânzarea altuia.
3. Fuziunile şi alte acorduri formale între operatori economici, care prevăd o asociere permanentă sau temporară (fuziunile sunt autorizate în măsura în care acestea permit o extindere a pieţelor, în beneficiul consumatorilor)
Politica în domeniul concurenţei vizează aplicarea normelor care garantează faptul că operatorii economici funcţionează în condiţii de concurenţă loială. Politica în domeniul concurenţei stimulează spiritul antreprenorial şi eficienţa, le asigură consumatorilor o ofertă mai variată şi contribuie la micşorarea preţurilor şi sporirea calităţii.
Preţuri mici: Cea mai simplă modalitate pentru a deţine o cotă de piaţă importantă este practicarea de preţuri mici. Sub efectul concurenţei, preţurile scad. Acest lucru este benefic pentru consumatori (deoarece creşte puterea lor de cumpărare), pentru operatorii economici, care sunt încurajați să producă şi pentru economie, în general.
Calitate mai bună: Concurenţa încurajează operatorii economici să producă bunuri şi să furnizeze servicii de mai bună calitate, pentru a atrage mai mulţi clienţi şi pentru a deţine o cotă de piaţă mai mare. Calitatea poate însemna: produse cu durată de viaţă mai îndelungată sau care funcţionează mai bine; servicii post-vânzare sau de suport tehnic mai bune; servicii mai accesibile şi mai bune.
Ofertă mai variată: Pe fondul concurenţei, operatorii economici vor depune eforturi pentru ca produsele lor să se diferenţieze de celelalte produse existente pe piaţă. Prin urmare, oferta devine mai bogată şi consumatorii pot alege produsul cu cel mai bun raport preţ-calitate.
Inovare: Pentru a prezenta o ofertă variată şi pentru a produce bunuri de mai bună calitate, operatorii economici trebuie să fie novatori în concepţie, design, tehnici de producţie, servicii etc.
Concurenţi mai serioşi pe piaţa mondială: Concurenţa de pe piaţa UE ajută operatorii economici europeni să fie mai competitivi şi în afara UE, devenind capabili să facă faţă concurenţei de pe piaţa mondială.