Miercuri, 11 februarie, la inițiativa Senatului, a avut loc o masă rotundă cu tema „Siguranța serviciilor de cazare turistică”, la care au participat doamnele senator Mihaela Popa și Gabriela Crețu, reprezentanți ai Guvernului: Dl. Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Interne Raed Arafat, din partea MECT Dl. Dan Rusu, Dl. Secretar de Stat în Ministerul Fondurilor Europene Valentin Olimpiu Șoneriu, si domnii Gheorghe Boruna și Silviu Zamfir din partea Autorității Naționale pentru Turism. Au fost, de asemenea prezenți reprezentanți ai asociațiilor din domeniul turismului: domnul Ion Andrei, Vicepreședinte FPTR, doamna Raluca Pencea, Secretar General OPTBR, domnul Liviu Moraru, Secretar General ANAT, precum și reprezentanții Consiliului Concurenței în persoana doamnei Daniela Spiță.
Printre cei care au luat cuvântul s-a numărat și secretarul de stat Raed Arafat, care a făcut o scurtă prezentare a nivelului actual de siguranță în sectorul cazării turistice, în special în ceea ce privește protecția împotriva incendiilor. Autoritatea Națională pentru Turism a susținut necesitatea introducerii avizului PSI printre criteriile de clasificare a hotelurilor. Totuși, deși sunt de acord ca siguranța turiștilor trebuie să fie primordiala, reprezentanții ANTREC au atras atenția asupra faptului ca obținerea avizelor presupune costuri importante, pe care de multe ori investitorii mici din turism, și în special din agroturism, nu și le pot permite, multi dintre ei fiind nevoite sa practice turismul la negru. Aceștia au reiterat ideea ca micii investitori sa beneficieze de condiții legale speciale, care sa faciliteze dezvoltarea afacerilor acestora. Un alt subiect adus în discuție de către OPTBR a fost siguranța serviciilor de cazare în zonele unde se practica turismul balnear și unde vorbim de o categorie aparte de turiști, de multe ori persoane cu dizabilități, care au nevoie de condiții speciale de cazare și asistență permanentă. Este cert faptul că stațiunile balneoclimaterice au nevoie de investiții importante pentru a ajunge la standardele occidentale, cu toate ca multe hoteluri au fost deja renovate și oferă condiții de siguranță deplina pentru turiști.
În iulie 2014, Comisia Europeana a lansat o consultare publica în rândul statelor membre, cu privire la siguranța serviciilor de cazare turistica, pentru a evalua dacă instrumentele existente sunt adecvate pentru a răspunde la riscurile potențiale în sectorul turismului de a identifica acele măsurile care ar îmbunătăți siguranța consumatorilor. În esență, Carta verde întreabă dacă cerințele de siguranță actuale pentru furnizorii de cazare, stabilite de standarde sau legislație la diferite niveluri (local, național, european), pentru aspecte diferite de siguranță, cum ar fi incendii sau intoxicații cu dioxid de carbon, etc. sunt suficiente, dacă acestea din urmă sunt bine aplicate/controlate sau dacă diferite standarde afectează în mod negativ consumatorii sau întreprinderile.
Delegația ANAT – Liviu Moraru și Alexandra Mihalache, au pregătit pentru participanți un material imprimat din partea ANAT și au prezentat în intervenții poziția ANAT și ECTAA. Poziția ECTAA consideră ca armonizarea cerințelor de siguranță pentru furnizorii de cazare din Europa este binevenită și este necesară o abordare mai coerentă, care să acopere toate aspectele legate de siguranță, inclusiv: siguranța și igiena alimentației, siguranța piscinelor, siguranța energetică și a combustibililor, siguranța cazării (inclusiv în ceea ce privește ușile și ferestrele din sticla, balcoanele, spatiile publice, azbestul), siguranța spatiilor destinate copiilor, prevenirea infecțiilor, siguranța apei potabile etc.
Pentru a asigura un mediu concurențial echitabil, cerințele de siguranță trebuie să se aplice tuturor spatiilor de cazare care au ca scop principal turismul, indiferent de caracteristicile individuale (de exemplu, dimensiunea sau vechimea unității), de prestator (persoană fizică sau juridică) și de canalul de distribuție.
ANAT susține poziția ECTAA, și, în principiu, orice alte măsuri care sporesc siguranța călătoriilor, însa este de părere ca reglementările excesive și nejustificate, care generează costuri administrative pentru hoteluri și duc, în final, la creșterea preturilor, sunt contraproductive pentru industria de turism și pentru economie în general, creând premisele pentru adâncirea muncii la negru si a evaziunii fiscale. Un mare număr de unități turistice mici sunt neclasificate și funcționează în afara reglementarilor, tocmai din cauza costurilor administrative mari și a taxelor și impozitelor împovărătoare. Implementarea unor măsuri administrative suplimentare ar trebui sa fie dublata de relaxare fiscala și de o taxare inteligenta, pentru a încuraja intrarea în legalitate a furnizorilor de cazare, care în prezent, prefera contactul direct cu clientul tocmai pentru a evita facturarea.
